Chișinău comemorează 123 de ani de la pogromul antisemit din 1903
Printre poveștile reluate, una a fost a familiei lui Kelman Boliovici, comerciant de cereale la Chișinău, care a fost bătut cu cruzime și a murit ulterior în spital. Fetele sale, atacate în plină sărbătoare evreiască a Pesach-ului, au supraviețuit, dar au rămas cu sechele adânci. O altă mărturie a evocat soarta familiei lui Zahar Benderschi, al cărei membru paralizat a fost victima unei agresiuni brutale, iar numeroase fotografii ce surprindeau pagubele au fost pierdute în timp.
Oficialii prezenți au reiterat importanța păstrării memoriei istorice și au condamnat orice formă de ură sau discriminare. Yoram Elron, ambasadorul Israelului în Republica Moldova, a subliniat simbolismul tragediei, afirmând că pogromul a fost un preludiu tragic al persecuțiilor care au dus la Holocaust și a atras atenția asupra resurgenței antisemitismului în zilele noastre.
Ministrul Culturii, Cristina Jardan, a catalogat pogromul ca una dintre cele mai grave tragedii din istoria Chișinăului, arătând că a fost o violență alimentată de prejudecăți și propagandă antisemită care a condus la uciderea unor oameni nevinovați. Primarul general Ion Ceban a accentuat necesitatea educării și învățării din trecut pentru a preveni reapariția urii și a violenței.
În timpul pogromului din aprilie 1903, comunitatea evreiască a suferit pierderi majore: 49 de persoane au fost ucise, aproximativ 500 au fost rănite, circa 2.000 de familii și-au pierdut adăpostul, iar 1.500 de prăvălii și locuințe au fost distruse. Aceste fapte rămân un simbol al intoleranței și urii care nu trebuie uitate, ci combătute cu fermitate de societate.
