Rusia intensifică războiul hibrid cu atacuri și sabotaje în UE
Vulnerabilitatea UE derivă în mare parte din lipsa investițiilor adecvate în infrastructura critică europeană din ultimele decenii, precum și din faptul că o parte semnificativă a acestei infrastructuri este gestionată de sectorul privat. Utilizarea în continuare a sistemelor informatice învechite și vulnerabilitatea cablurilor submarine adaugă riscuri suplimentare securității.
Doctrina războiului hibrid a fost formalizată de Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al forțelor armate ruse, și se bazează pe combinarea mijloacelor non-militare, precum atacuri cibernetice și financiare, cu acțiuni militare limitate, cum ar fi survolurile spațiului aerian. Această strategie vizibilă a vizat în mod special țările baltice, regiunea balcanică și Europa Centrală, având ca ținte sectoare esențiale precum energia și transporturile.
Conflictul ruso-ucrainean a intensificat testarea unității NATO, Federația Rusă folosindu-se de drone pentru a încălca spațiul aerian al mai multor state membre. Pe 9 septembrie 2025, peste 20 de drone rusești au invadat spațiul aerian polonez, determinând Varșovia să invoce articolul 4 al Tratatului NATO, care cheamă la consultări reciproce între aliați în caz de amenințare asupra integrității teritoriale.
Pe lângă incursiunile aeriene, sabotajul la sol a escaladat considerabil. Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) a raportat o creștere cu 246% a sabotajelor asupra infrastructurii critice europene între 2023 și 2024, o tendință care a urmat relaxării restricțiilor privind utilizarea de arme avansate de către Ucraina.
Recrutarea sabotorilor se realizează majoritar pe platforme online, în special pe Telegram, conform studiului „Criminalitatea ca instrument al războiului hibrid în Europa” realizat de Globsec. Acesta a identificat 131 de persoane din Europa implicate în acțiuni de sabotaj între 2022 și 2025, mulți provenind din foste republici sovietice și fiind motivați financiar.
De asemenea, Rusia a intensificat ingerințele electorale în mai multe state europene, finanțând mass-media și manipulând procesele democratice înainte, în timpul și după scrutinurile esențiale desfășurate în Franța, Slovacia, Georgia, România și Republica Moldova.
Autorii studiului Globsec subliniază că strategiile Rusiei de sabotaj asupra infrastructurii critice reprezintă o componentă esențială a războiului său neconvențional, menit să slăbească coeziunea și rezistența occidentală, profitând de granițele difuze dintre război și pace pentru a îngreuna reacția guvernelor europene.
Liubomir Guțu a semnat analiza acestei evoluții complexe care amenință securitatea europeană pe termen lung.
